Dezastru. Românii sunt analfabeți financiar. Doar un român din zece are competențe în domeniu. Analfabetismul funcțional în școli este în creștere

Eurobarometrul de anul acesta dedicat educaţiei financiare arată că 30% dintre români sunt analfabeţi financiar. Însă, un studiu al Institutului de Economie Mondială susţine că maximum 10% dintre români au competenţe financiare, a spus, marţi, Claudia Petrescu, cercetător senior la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), parte din Academia Română.

Adulții din România sunt încă și mai analfabeți ca noua generație. „Am văzut că Eurobarometrul de anul acesta dedicat educaţiei financiare ne arată că 30% dintre români sunt analfabeţi financiar. Nu stăm bine, pentru că suntem ţara cu cel mai mare procent de adulţi care nu au competenţe financiare din Europa, dar suntem obişnuiţi să fim la coada clasamentului pe statisticile europene. Doar la digitalizare dăm foarte bine, avem reţea foarte bună, dar stăm prost la competenţe digitale. Şi acolo cumva compensăm. Culmea este că, deşi avem acest procent, 51% dintre români consideră că au cunoştinţe financiare mai bune decât conaţionalii lor şi am zis ‘bun, undeva este o problemă, deci nu stăm bine, dar ne vedem mult mai bine decât stăm în realitate’. Şi, pe lângă Eurobarometru, ne-am uitat la studiul făcut de Institutul de Economie Mondială, care ne spune că de fapt maxim 10% dintre români au competenţe financiare, deci procentul era şi mai mic. Studiul acesta stă la baza elaborării Strategiei pe educaţie financiară, strategie de care domnul secretar de stat spunea că este în consultare publică. Din păcate, stă în consultare publică de cam mult timp”, a spus Claudia Petrescu, cu prilejul lansării Raportului de Politică Publică „Educaţia financiară – între necesitate şi oportunitate”.

Numărul elevilor analfabeți funcțional este în creștere

Potrivit Claudia Petrescu, şi la testele PISA „stăm prost”, întrucât acestea arată că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali, iar datele din 2018 sunt mai proaste decât cele din 2013.
„Ceva nu facem bine în şcoală. Nu e vorba poate de cum predăm, ci e vorba de ce vrem la final să obţinem şi de lipsa focusului poate pe rezultate şi focusare mai mult pe conţinut. Trebuie să predăm şi aia, şi aia, şi aia că trebuie să facem programa. Şi atunci am zis, ca să vedem la adulţi că avem competenţe financiare, şi o să-mi spuneţi dar de ce sunt necesare, păi sunt necesare, că uitaţi-vă ce se întâmplă cu creditele de la bănci! Uitaţi-vă că ne plângem că am semnat şi n-am ştiut ce am semnat la bancă! Ne plângem că economia merge prost şi merge prost şi pentru că noi nu ştim ce să cerem guvernanţilor. Când ne spun de nişte procente şi se uită la noi şi ne spun cât de bine merge economia, dar noi nu o simţim deloc în calitatea vieţii (…) Şi am zis ‘ok, trebuie să facem un raport în care să ne uităm ce soluţii avem să creştem aceste competenţe şi pornind din şcoală’. Pentru că avem nevoie cumva ca să îmbunătăţim educaţia. Avem acolo nevoie să lucrăm, dacă vrem ca adulţii să ştie şi să aibă competenţe de educaţie financiară”, a declarat Claudia Petrescu.

Educația finaciară, „materie obligatorie”

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) a lansat marţi Raportul de Politică Publică „Educaţia financiară – între necesitate şi oportunitate”, privind educaţia financiară a românilor, conform unui comunicat al BCR. În cadrul aceluiaşi eveniment, BCR a anunţat şi lansarea celei de-a doua ediţii a programului LifeLab, de educaţie financiară în şcoli, în parteneriat cu Asociaţia Şcolilor Particulare.
„Inteligenţa financiară se învaţă. Cu toţii avem nevoie de educaţie financiară, de la mic la mare, şi de aceea misiunea noastră, la BCR şi Şcoala de Bani, este de a ajuta România să aibă o relaţie mai bună cu banii. Alături de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, am dezvoltat un raport de politică publică pe subiectul educaţiei financiare din România, care ne arată date importante despre gradul de alfabetizare financiară a românilor şi ne provoacă să căutăm metode prin care putem să recuperăm decalajul actual. O soluţie este reprezentată de LifeLab, care ne bucură că ajunge anul acesta la cea de-a doua ediţie. LifeLab este despre interdisciplinaritate, despre cum putem aborda educaţia financiară la materiile de bază ale copiilor, prin noţiuni teoretice şi exerciţii practice. Dacă vom contribui din start la educaţia financiară a copiilor, informaţia va fi asimilată mai uşor şi mai interactiv, iar ei vor fi pregătiţi pentru viaţa de adult. Ne dorim ca în continuare să colaborăm cu instituţii şi organizaţii din societatea civilă, pentru a promova nevoia educaţiei interdisciplinare”, a spus Nicoleta Deliu-Paşol, director comunicare & CSR la BCR.

O soluţie pentru creşterea nivelului de educaţie financiară şi pregătirea generaţiilor pentru independenţă financiară, cât şi responsabilizarea lor cu privire la bani este şi lansarea proiectului educaţional LifeLab, ajuns anul acesta la a doua ediţie. Prin materialele dezvoltate şi cu ajutorul profesorilor implicaţi în program, LifeLab va aduce şi 2023 în sălile de clasă elemente de educaţie financiară, în toate ciclurile de învăţământ, la o serie variată de discipline şcolare, de la grădiniţă până la liceu.

Profesorii, directorii, elevii şi chiar părinţii trebuiesc școliți financiar

Anul acesta, experienţa educaţională LifeLab va fi disponibilă pentru 10 şcoli, iar profesorii, directorii, elevii şi chiar părinţii din cadrul acestora se vor bucura de beneficiile programului. Până pe 6 decembrie, şcolile din judeţele Braşov, Mureş, Prahova şi Suceava se pot înscrie în programul LifeLab prin completarea unui formular simplu, pe platforma Şcoala de Bani.
Proiectul educaţional pilot LifeLab a fost lansat în septembrie 2022 de BCR, alături de FabLab şi Asociaţia Edupedu, în două şcoli din România: Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, Câmpulung Muscel şi Şcoala „Generală Nr. 1” – Poiana Mărului. Proiectul a avut ca scop introducerea elementelor de educaţie financiară în toate ciclurile de învăţământ, în cadrul diferitelor discipline şcolare. Abordarea adoptată este una interdisciplinară, astfel materialele educaţionale elaborate îmbinând noţiunile de educaţie financiară cu disciplinele deja predate la şcoală, conţinutul fiind adaptat fiecărui ciclu de învăţare (primar, gimnazial, liceal). Ipoteza de la care LifeLab a plecat este aceea că dezvoltarea competenţelor financiare în cadrul mai multor materii va duce nu numai la creşterea cunoştinţelor şi abilităţilor de educaţie financiară, ci şi a gradului de interes al elevilor faţă de activitatea şcolară.

Citiți și: Școala românească produce ANALFABEȚI funcțional pe bandă. Doar 11% dintre elevii de gimnaziu din România înțeleg ce citesc

INTERVIU EXCLUSIV. ROMÂNII, BANII ȘI EDUCAȚIA. Silvia Bogdan, președintele Asociației Școala de Valori: „În România, nivelul de alfabetizare financiară este printre cele mai scăzute din Europa. Lipsa educației financiare, un obstacol în calea dezvoltării economiei”

Județul din România cu cei mai mulți ANALFABEȚI. Câți sunt în București